fbpx
Sari la conținut
Scoala de dans - Contact - Dansul sportiv

Dansul sportiv

Distribuie

Dans sportiv
Dansul sportiv
Dans de societate
Dans de parchet

Transylvanian Grand Prix 2013 - dans sportiv Bucuresti - cursuri dans bucuresti - cursuri dans - cursuri dans sportiv - cursuri dansuri latino - dans sportiv bucuresti - dans centru vechi - dans berceni - lectii dans centru vechi - lectii dans berceni - club dans sportiv - dans pentru copii - dans sportiv adulti - dans pentru nunta - dansul mirilor - dansatori profesionisti - dansatori evenimente, cursuri dans, cursuri de dans, cursuri dans bucuresti, cursuri de dans bucuresti, lectii dans, lectii de dans, lectii dans bucuresti, lectii de dans bucuresti, dans nunta, dans pentru nunta, dans nunta bucuresti, dans pentru nunta bucuresti, vals Cursuri de dans in Bucuresti pentru copii,dans pentru adulti, Cursuri dans locatie centrala, dans Berceni, dans incepatori si performanta, Dansatori profesionisti evenimente, Club afiliat la Federatia Romana de Dans Sportiv, instructori si antrenori profesionisti dans, Performanta si educatie prin dans, Cursuri de dans in Bucuresti pentru dansul mirilor, lectii individuale de dans cu profesori recunoscuti, Dansul pentru toti, Dansuri latino, dansuri clasice, samba, cha-cha, jive, paso, rumba, tango, vals vienez, slow fox, quick step, sala dans, salon dans, sala de inchiriat, dans sector 3, dans sector 4, dans popesti leordeni, cursuri dans sportiv, cursuri dans bucuresti, cursuri dans popesti leordeni, cursuri dans sector 3, cursuri dans sector 4

dansul sportiv – Stan Antonio – Goslan Maria

Dansul sportiv este un sport de echipa constand in parteneriatul intre un baiat si o fata intr-un cuplu de dansatori ce interpreteaza pe muzica diferite ritmuri utilizand tehnici specifice. De-a lungul timpului s-au cristalizat doua sectiuni in functie de caracterul si provenienta dansurilor: sectiunea standard sau europeana (vals lent, tango, vals vienez, slow fox si quick step) si sectiunea dansurilor latino-americane (samba, cha-cha-cha, rumba, paso doble, jive).

Competitii de dans au inceput sa fie organizate in anii ’20 in Marea Britanie iar in timp au aparut forurile internationale ce guverneaza aceasta activitate IDSF (International DanceSport Federation – dansul sportiv) pentru amatori si WDC (World Dance Council) pentru profesionisti. In Romania Federatia Romana de Dans Sportiv (FRDS) si-a inceput activitatea in 1991.

Fiind o activitate fizica in primul rand dansul sportiv presupune un tip combinat de efort aerob si anaerob – o excelenta metoda de a preintampina bolile de tip cardio-vascular sau de control al greutatii (se pot arde de la 200 la 700 calorii pe ora). Exista beneficii aduse aparatului locomotor, dansul dezvoltand o postura si mobilitate deosebite.

Aceasta activitate are insa si un puternic impact psihic asupra celor care o practica. Parteneriatul in dansul sportiv dezvolta relatiile inter-umane si o stare generala de bine. Dansatorii au incredere in ei insisi iar copiii pe langa o dezvoltare fizica armonioasa si o personalitate frumoasa au si un colectiv in care invata eticheta specifica dansului de societate – asa cum era numit el acum o vreme.

Samba

Este un dans cu radacini afro-braziliene, muzica fiind scrisa in masura 2/4 (doi timpi pe masura muzicala) cu accent pe timpul 2. Pentru versiunea de dans sportiv este folosit un tempo de 50-52 de masuri pe minut (BPM).

Specific pentru samba este caracterul poli-ritmic – avem mai multe ritmuri de baza iar corpul foloseste ritmuri diferite pe anumite segmente corporale. Ritmica in samba este destul de complicata folosindu-se in majoritatea figurilor caracterul “bounce”. Acesta se traduce printr-o miscare a genunchilor inainte/inapoi (flexie/intindere) impreuna cu miscarea bazinului. Miscarea este asemanatoare cu bounce-ul din hip-hop. Contractiile abdominale sunt ample iar ritmul executat este pe jumatati de timp (2 miscari complete intr-o masura muzicala – se numara quick, quick, quick, quick). Caracterul bounce se regaseste in principal in figurile care se numara slow a slow (3/4, ¼, 1/1) – aceasta numaratoare regasindu-se in miscarea picioarelor. Vedem deci ca in figurile de baza din samba picioarele se misca pe un ritm iar genunchii si bazinul pe alt ritm. Al doilea pas dintr-o figura cu bounce este foarte rapid (un sfert de timp) si se realizeaza cu o tehnica specifica – greutate partiala, adica picorul preia doar o parte din greutatea corpului pentru a se realiza trasnferul rapid, folosind in principal numai partea de jos a corpului (proiectie de greutate). In rest pasii se realizeaza cu transfer total de greutate, talpa lucrand contact progresiv cu podeaua (de la varf catre calcai).

Atitudinea partii de sus a corpului in samba este una relaxata dar in tonus – centrul de greutate fiind usor impins spre inainte. Omoplatii executa miscari ample laterale si sus-jos, aceasta zona fiind foarte solicitata in samba.

Pe langa ritmul de baza avem si alte multe alternative: slow, quick, quick in figura “rocks”, sqqqqqq (s=slow, q=quick) in “corta jacka”, ssqqs in “the plate” sau 123 (triolet) in “promenade to counter promenade runs” etc.

Pozitiile in care se afla partenerii sunt multiple ca in toate dansurile latino-americane cu prize inchise sau deschise, tandem, fara priza etc.

Samba este un dans energetic cu un carcater vioi, muzica amintindu-ne de carnavalele braziliene si de plajele tropicale.

Tango

Tango-ul isi are originile in Spania sau in Maroc si a fost introdus in America Latina (Argentina in special) de catre colonistii spanioli, unde a capatat influente locale (milonga) si africane. Fiind la inceput un dans solo (dansat de un barbat sau femeie) el s-a dezvoltat ca un dans simbolic de lupta intre doi barbati iar apoi a intrat in bordelurile din porturile Argentinei. Era un dans obscen dansat in cuplu prostituata-client in baruri aglomerate si imbacsite in care trupurile celor doi se atingeau in mod ostentativ, erotic. Partenerii acestor prostituate faceau parte din clasa sociala cea mai de jos a vremii iar fetele erau nevoite sa stea in partea lor dreapta cu capul inclinat pentru a le suporta mirosul puternic. Aceasta caracteristica a dansului s-a pastrat pana astazi iar tango-ul se danseaza intr-o pozitie ceva mai compacta tocmai pentru ca pe vremuri se dansa in locuri aglomerate iar bratul fetei cobora pe soldurile baiatului pentru a-i cauta portofelul. In timp tango-ul a fost reintrodus in Europa in saloanele Parisului fiind de acum un dans de societate mult schimbat si fara statutul de imoral.

Exista mai multe tipuri de tango: argentinian, francez, guacho si standard (international style). In dansul sportiv ne ocupam de forma cea mai evoluata a acestuia – standard (in dansul sportiv), care este si cea mai spectaculoasa.

In cadrul competitiilor de dans din Romania tango-ul se danseaza de la clasa valorica “D” si este al doilea dans standard. El dureaza minim 1,5 minute, este scris in masura 4/4 (patru timpi muzicali pe masura) si are un tempo de 31-33 masuri pe minut (BPM).

Tango-ul are un numar de caracteristici care il fac unic si deosebit de atragaor pe ringul de dans. Se danseaza cu genunchii flexati tot timpul (nu are ridicari si coborari), nu face parte din categoria dansurilor swing. Se crede ca aceasta caracteristica provine de la faptul ca in trecut barbatii erau calareti si dansau in aceasta postura. Deplasarile se fac pe arc de cerc si nu in linie dreapta (in trecut se invarteau in jurul meselor mici si rotunde) si se numesc “walks” – o miscare de baza in tango. Poate cel mai important lucru pe care trebuie sa-l mentionez este caracterul “staccato” al muzicii si al dansului. Acesta inseamna miscari intrerupte si rapide. Dansul nu este fluid iar trasferul de greutate de pe un picior pe altul se face rapid si dintr-o data – nu este progresiv ca in dansurile swing. Accentul se face puternic pe talpa care calca pe podea cu presiune directa iar centrul de greutate este proiectat in mijlocul talpii (nu se ruleaza talpa pe podea). Miscarile rapide din cap desavarsesc acest dans.

Cha-cha-cha

Cha-cha-cha-ul este un dans latino-american de origini cubaneze fiind considerat un rezultat direct al muzici compuse de compozitorul si violonistul Enrique Jorrin in anii ’50. Exista tendinta din ce in ce mai pronuntata in ultimul timp de a fi numit mai simpu – “cha-cha”. Acest dans provine din mambo sau chiar rumba. Ceea ce il diferentiaza de predecesoarele sale este inlocuirea unui pas lent (slow) cu un pas triplu (chasse), adica o succesiune rapida de trei pasi din care in cel de-al doilea talpile sunt apropiate, numarat cha-cha-cha.

Cha-cha-ul sufera mai multe modificari in Europa, astazi existand mai multe versiuni in functie de accent si locul chasse-ului in masura muzicala. Exista stilul international (dans sportiv) sau street cha-cha in care numaratoarea este 2-3-chachacha; stilul country/western, american style in care numaratoarea este 1-2-chachacha si exista si ritmul Guajira apropiat de cubanezi si portoricani folosit in mica masura si de dansul sportiv ca “guapacha timing”. In prezent se poate dansa atat pe muzica traditionala latino dar si pe disco-latin sau latin-rock.

In cadrul competitiilor de dans din Romania cha-cha-ul se danseaza de la clasa valorica “hobby” si este al doilea dans latino in ordinea generala. El dureaza minim 1,5 minute, este scris in masura 4/4 (patru timpi muzicali pe masura), cu o puternica legatura intre timpii 4 si 1 (4 si 1 = chachacha) si are un tempo de 30-33 masuri pe minut (BPM).

Asa cum am spus mai sus caracteristic pentru cha-cha este chasse-ul sau o succesiune de trei pasi (spre lateral, in stanga sau in dreapta) in pasul doi inchizand talpile. Acesta este inlocuit de multe ori cu lock-step care se executa in fata sau in spate pe pasul doi incrucisand talpile (lock). Dansul se executa in principiu fara ridicare si coborare (in figurile de baza) iar pasii se fac pe picior intins (genunchii blocati spre spate). Acest lucru ii confera un caracter sacadat care impreuna cu tempo-ul alert si pasul triplu il fac sa arate jucaus, plin de viata.

In majoritatea pasilor transferul de greutate se face prin contact progresiv cu podeaua (CP) de la pernita la calcai (toata talpa). Ritmul este dat de momentul in care calcaiul a atins podeaua si genunchiul s-a blocat. Greutatea corpului este preluata rapid pe piciorul intins prin intermediul soldului care reactioneaza in mod natural la presiunea exercitata in ringul de dans (settle). Soldul se ridica deci la fiecare pas pe piciorul care sustine greutatea (standing leg). Piciorul liber (moving leg) se desprinde de la podea incepand cu calcaiul iar varful ramane in contact cu podeaua cat mai mult timp.

Exista o multime de prize in pereche pentru cha-cha ca si pentru alte dansuri latino (deschise, inchise, fan, promenade, shadow, fara priza etc) libertatea de miscare in acest dans fiind foarte mare.

Slow-fox

Slow-fox-ul este un dans standard ce-si are originile in dansul numit Foxtrot. Numele sau provine de la actorul american de vodevil Harry Fox ce l-a dansat pentru prima oara in 1914 in New York si continea niste pasi ciudati pentru perioada aceea numiti trot (trap, pasi rapizi). Presa locala a venit cu expresia “Fox’s Trot”. Era dansat pe muzica ragtime (premergatoare jazz-ului) si se numara slow-slow-quick-quick. Ulterior dansul este introdus in Europa (salile de dans din Anglia), unde depaseste in popularitate valsul si tango-ul. Se trece la statutul sau de dans social (cu o partenera intr-o pozitie asemanatoare tango-ului) iar muzica este interpretata acum de band-uri mari si este introdus si swing-ul. Se reununta la caracterul sau sincopat initial si se introduc figuri statice pentru a permite sa fie executat in locatii aglomerate. Varietatea de pasi este foarte mare dat fiind potentialul combinatiilor intre pasii slow si quick facandu-l pana in zilele noastre un dans dificil de invatat.

Se desprind in timp doua variante folosite in dansul sportiv: una lenta – slow fox (slow-quick-quick) si una rapida- quickstep (slow-slow-quick-quick). Dansatorii si antrenorii fac acum o legatura intre cuvantul “fox” – vulpe si caracterul dominant al dansului de competitie slow-fox. Vulpea este singurul patruped din lume care de deplaseaza cu toate cele patru picioare pe o singura linie, iar imaginea pe care o avem cand aceasta calca usor pentru a nu se face auzita de viitoarea prada reprezinta o analogie puternica in cazul dansului. Mai exista si alte variante ale dansului initial: Peabody, Roseland foxtrot sau slow-fox-ul american.

In cadrul competitiilor de dans din Romania slow-fox-ul se danseaza de la clasa valorica “C” (este considerat cel mai dificil si se invata deci destul de tarziu) si este al patrulea dans standard in ordinea generala. El dureaza minim 1,5 minute, este scris in masura 4/4 (patru timpi muzicali pe masura si are un tempo de 30 masuri pe minut (BPM) si de danseaza in general pe muzica jazz-blues.

Slow-fox-ul este un dans swing cu aplecari largi si ridicari si coborari in care se foloseste mai degraba corpul decat talpa sau genunchii. Talpa are o tehnica special destul de dificila ea ruland tot timpul pe podea de la varf la calcai sau invers in funtie de directia pe care ne deplasam. Deplasarea este in general continua iar majoritatea figurilor au trei pasi pe ritmul slow-quick-quick si se termina cu talpile intr-o pozitie deschisa. Figurile specifice sunt Feather Step si Three Step iar rotatiile se executa de multe ori pe calcaie – “Heel Turn”.

Tempo-ul lent si succesiunea de pasi lenti si rapizi il fac un dans dificil de invatat echilibrul dinamic foarte bun in pereche fiind o necesitate pentru acest dans. Muschii picioarelor dar si ai spatelui sunt extrem de solicitati pentru a induce caracterul de plutire – “Hoover” specific slow-fox-ului. Ligamentele gleznei si ale talpii trebuie sa fie puternice si flexibile pentru a sustine greutatea corpului in cadrul tehnicii elaborate de deplasare.

Paso doble

Paso doble este singurul dans latino-american ce nu-si are originile in cultura africana (negrilor din america de sud sau de nord) ci in dansurile folclorice (traditionale) ale Spaniei. Tradus el inseamna “doi pasi” sau “pas dublu” reliefand caracterul sau de mars – numaratoare 1,2 pentru fiecare pas – dreptul, stangul. Dansul exprima in principal lupta cunoscuta dintre matador si taur in cadrul coridei. Baiatul este toreadorul iar fata poate reprezenta capa ( bucata de material rosu folosita pentru a atrage taurul), taurul sau chiar toareadorul. Paso doble capata insa si alte influente spaniole ca flamenco sau alte dansuri tiganesti in care pasii specifici folosind batai in podea cu diferite parti ale talpii exprima un dans erotic de atragere a partenerei.

Paso doble-ul este un dans eminamente de competitie, dansandu-se foarte rar in cadru social nefiind inca foarte popular in aceste cercuri. De obicei este coregrafiat iar improvizatia nu este apreciata. Muzica este una speciala – singura care urmeaza un sablon ritmic prestabilit. Avem astfel 3 accente principale pe care dansatorii executa de obicei poze spectaculoase si alternari de crescendo si mars, insertii de flamenco. Aceasta structura complicata il fac un dans dificil de improvizat si deci, de dansat social. Intra in competitiile de dans dupa al doilea razboi mondial dupa ce explodeaza in Franta (si acum, multe dintre figuri poarta denumiri in lb. franceza).

In cadrul competitiilor de dans din Romania paso doble-ul se danseaza de la clasa valorica “C” (este considerat cel mai dificil si se invata deci destul de tarziu) si este al patrulea dans latino in ordinea generala. El dureaza minim 1,2 minute, este scris in masura 2/4 (doi timpi muzicali pe masura si are un tempo de 60-62 masuri pe minut (BPM) si de danseaza in general pe muzica traditionala spaniola (Spanish Gipsy Dance, Espana Cani).

Dansul sportiv este foarte expresiv punand in valoare masculinitatea baiatului, caliatile unui toreador: curajul in fata taurului, statutul de vedeta in fata publicului, eleganta in folosirea capei, puterea de a ucide taurul in final. Bazinul baiatului este impins inainte in timp ce umerii sunt in spate si apasati spre podea. Capul este inclinat usor in jos exprimand o privire atenta catre taurul din arena. Pasii de executa ca intr-un mars pe calcai si ruland toata talpa pe podea. Tensiunea dintre cei doi parteneri este mare in momentele in care fata joaca rolul taurului, mentinandu-se permanent contactul vizual de sus in jos (de la baiat catre fata). Lucrul cu bratele este special de asemenea, ele avand tot timpul o forma rotunda exprimand spatiul aparat din jurul dansatorilor.

“Chasse cape” este o figura specifica in care fata reprezinta capa din bratele matadorului iar acesta executa treceri succesive ale obiectului prin fata in dreapta si in stanga mimand un atac al taurului. In asfel de situatii pe arenele din Spania se aude binecunoscutul “Ole!”. Appel-ul este o alta miscare specifica – foarte scurta folosita pentru a atrage atentia taurului in directia toreadorului.

Quick Step

Quick step-ul, asa cum am aratat in articolul despre slow-fox, are ca stramos fox-trot-ul dezvoltat in suburbiile New-York-ului in primul razboi mondial. In anii ’20 multe orchestre cantau pe un tempo foarte alert fox-trot si astfel cele doua curente s-au despartit in quick step si slow fox. In 1925 a explodat dansul Charleston care a imprumutat mai multe caracteristici Quick step-ului. Englezii au fost primii care au luat ritmul rapid de fox-trot punandu-l peste figuri de deplasare modificate din charleston (fara loviturile de picior) si numindu-l quick step. Dansul a devenit foarte popular si usor de invatat. In 1927 este introdus si caracterul de dans de pereche si intra in marile competitii de dans ale vremii.

Quick step-ul este un dans colorat, vioi si energetic care inglobeaza pe langa caracterul swing de baza (deplasari largi legate de coborari si urcari ale corpului, aplecari rapide si rotatii) mai multe actiuni ce amintesc de charleston (figuri de picioare spectaculoase), alergari si sarituri. Ritmul de baza este acelasi ca in slow fox si anume slow-quick-quick.

In cadrul competitiilor de dans din Romania paso doble-ul se danseaza de la clasa valorica “hobby” (este considerat usor de invatat si potrivit pentru toate varstele) si este ultimul dans standard in ordinea generala. El dureaza minim 1,5 minute, este scris in masura 4/4 (doi timpi muzicali pe masura si are un tempo de 50 masuri pe minut (BPM) si de danseaza in general pe muzica orhestrelor de jazz.

Pentru incepatori dansul imprumuta multe figuri din vals lent executate insa pe un ritm mult mai alert. Tehica ridicarii si coborarii este insa usor schimbata in quick step diferenta dintr cele doua situatii nefiind asa mare ca in vals lent. Dansul este ceva mai liniar iar figurile de baza specifice sunt “quarter step to right or to left” si “lock steps” dansandu-se pe ritmul slow-quick-quick-slow. Pozitia partenerilor este specifica dansurilor standard, postura fiind larga, lejera si eleganta.

Dansatorii depun un efort intens in acest ultim dans dintr-o competitie. In special in coregrafiile de open studiile arata ca 1 minut de quick step reprezinta un exercitiu cardio extrem de eficient – comparabil cu un record de alergare de 1500 m! In timp practicarea acestui dans intareste si sistemul muscular si locomotor.

Jive

Jive-ul in toate formele lui isi are originile in dansul numit swing. Acesta se formeaza in anii ’20 in cadrul comunitatii afro-americane din New York in stransa legatura cu jazz-ul contemporan foarte la moda in aceste cercuri. In prezent exista peste 50 de forme oficiale de jive printre care Modern, Social, Le Roc, Ceroc, Swing, Jitterbug, Rock’n’Roll, West Coast Swing, East Coast Swing, Lindy Hop, Lindy, Boogaloo sau Jive.

Jive-ul este probabil cel mai energetic dans din sectiunea latino-americana a dansulul sportiv bazandu-se pe chasse-uri sincopate la stanga sau la dreapta (o succesiune de trei pasi laterali in care inchidem talpile pe pasul doi) avand ca tempo ¾, ¼, 1/1 timpi, kick-uri si flick-uri care reprezinta miscari rapide a picioarelor spre podea sau asa-numitul pas rock (rock step) – un pas in spate si recuperarea greutatii pe doi timpi intregi. In competitiile de open exista si figuri specifice swing in care tempo-ul se transforma in quick-quick-slow.

In cadrul competitiilor de dans din Romania jive-ul se danseaza de la clasa valorica “hobby” (este considerat usor de invatat) si este ultimul dans latino in ordinea generala. El dureaza minim 1 minut, este scris in masura 4/4 (patru timpi muzicali pe masura) si are un tempo de 42-44 masuri pe minut (BPM) si de danseaza pe Jazz to Rock, Rhythm & Blues, Disco sau Country .

Dansul sportiv presupune dese schimbari de priza intre parteneri si o tensiune crescuta in palmele acestora. Greutatea corpulul este orientata in fata (pe pernita) inclusiv in pasul rock. Fetele executa intoarceri sau piruete foarte rapide, echilibrul fiind esential. Partea de sus a corpului conduce uneori miscarea catre lateral iar genunchii se ridica formand un unghi drept cu restul corpului.

Energia depus de dansatori in jive este foarte mare 1 minut de jive fiind un exercitiu cardio excelent. Dezvolta musculatura picioarelor si abdominala mai ales in kick-uri.

Vals lent

Valsul lent este caracterizat prin inaltari si coborari ample si elegante. Indoirea genunchilor si intinderea acestora trebuie armonizate cu inaltarile si coborarile repetate.

Masura muzicala este de 3/4, tempoul fiind de 27-30 batai/minut. Este considerat regele de necontestat al dansurilor de societate.

La originea Valsului Lent a fost Boston-ul, dans care a disparut odata cu sfarsitul primului razboi mondial. Boston-ul (importat din SUA) a fost dansat pentru prima data intr-un club select din Anglia, in 1874. Dansul Boston nu seamana deloc cu Valsul Lent de astazi. Pozitia partenerilor era diferita: partenerii dansau unul langa celalalt.

Valsul Lent prinde contur dupa Primul Razboi Mondial, cand se decide ca miscarea sa fie: pas, pas, langa. Varianta moderna a acestui dans a fost creata in jurul anului 1910, de catre profesori de dans din Anglia.

La campionatul din 1922, Victor Sylvester a castigat dansand o combinatie care era formata doar din figurile “Natural Turn”, “Change of direction” si “Reverse turn”, mai putin decat invata astazi un incepator.

Dansul sportiv a fost imbunatatit incepand cu anul 1926, cand miscarea de baza s-a schimbat in: pas, lateral, langa. Apoi au aparut multe alte figuri, care au ajuns sa fie standardizate de Imperial Society of Teachers of Dancing (ISTD). Cele mai multe se folosesc si astazi in dansul sportiv.

Contributii importante in dezvoltarea Valsului Lent au avut Victor Sylvester, Miss Josephine Bradly, Maxwell Steward si Pat Sykes, primii campioni englezi pentru dansul sportiv.

Dansul sportiv - dans sportiv - dans de societate - dans de parchet

Dansul sportiv – dans sportiv – dans de societate – dans de parchet

Muzica de dans
Ritmurile si muzica speciala pentru dans sportiv sau dans de societate. Util pentru invatarea caracteristicilor fiecarui dans.

Dans sportiv
Dansul sportiv
Dans de societate
Dans de parchet

Click aici pentru articole refertitoare la dansul sportiv!

Summary
Article Name
Dansul sportiv
Description
Dansul sportiv sau dansul de societate este un sport de echipa constand in parteneriatul intre un baiat si o fata intr-un cuplu de dansatori ce interpreteaza pe muzica diferite ritmuri utilizand tehnici specifice. De-a lungul timpului s-au cristalizat doua sectiuni in functie de caracterul si provenienta dansurilor: sectiunea standard sau europeana (vals lent, tango, vals vienez, slow fox si quick step) si sectiunea dansurilor latino-americane (samba, cha-cha-cha, rumba, paso doble, jive).
Publisher Name
Clubul de dans HobbyDance